Istoric Personalități Muzee Case memoriale Statui și busturi Biserici și mănăstiri
Hoteluri Hosteluri Pensiuni Campinguri Altele
Restaurante şi Cafenele
Grădina zoologică Teatru Cinematograf Centru Spa Parcuri Cluburi Cazinouri
Căi de acces: Rutiere Feroviare

Bârlad: Gări Autogări Taxi Închirieri auto

Județ: Gări Autogări Taxi Închirieri auto
Prefectură Consiliul Județean Primării Servicii deconcentrate
Spitale Cabinete individuale Farmacii Saloane de înfrumusețare
Creșe Grădinițe Grădinițe private Școli Licee Învățământ superior
Centre de informare turistică Agenții de turism

AŞEZAREA NEOLITICĂ STARČEVO-CRIŞ DE LA TRESTIANA

Aşezarea se află la 3 km sud de municipiul Bârlad şi 0,5 km nord de actualul sat Trestiana. Situl arheologic a fost amplasat pe o terasă cu înclinaţie moderată (est-vest), dominată de platoul Dealul Mare.Terasa pătrunde în lunca dinspre vest, formată de râul Bârlad care afluiază, de la nord la sud, la o depărtare de aproximativ 500-600 m. La cca. 150 m, la est-sud-est aşezarea este secondată de pârâul Trestiana care se varsă în râul Bârlad. Deasupra aşezării, câţiva metri mai jos de platoul Dealul Mare, se află un izvor (captat acum de locuitorii satului din apropiere) care constituia sursa de apă potabilă.

Sursa de apă, împreună cu vegetaţia de pădure (pădurea aproape dispărută astăzi), clima caldă etc., care întreţineau o faună bogată (mistreţul, căpriorul, cerbul, bourul), apoi mediul forestier au fost condiţii prielnice practicării unor activităţi specifice unei economii de subzistenţă bazată pe creşterea animalelor domestice, cultivarea primitivă a plantelor, vânătoare, pescuit şi cules.

Trecând printre construcţii actuale ale localnicilor din satul  apropiat (adăposturi pentru vite şi un “lac” pentru raţe în a cărui perete se aflau oase dintr-un schelet uman – devenit ulterior mormântul M3 – s-a reuşit reconstituirea axului longitudinal, est-vest al aşezării neolitice pe o lungime de 250 m.

Pe suprafaţa reconstituită a aşezării (cca. 4000 m2) au fost descoperite: 27 de locuinţe; vetre şi un cuptor aparţinând comunităţii stabilită aici; printre acestea, pe terasa inferioară a aşezării au fost descoperite 42 de morminte datate în epoci diferite:

– 11 morminte au aparţinut comunităţii neolitice din aşezare;

– 6 morminte au aparţinut unei comunităţi din epoca bronzului, cultura Noua;

– 4 morminte au fost datate în prima epocă a fierului – Hallstatt;

– 2 au aparţinut unei populaţii din sec. III-IV.

Celelalte 19 morminte cu schelete distruse, aproape total, şi fără inventar nu au putut fi determinate.

Din locuinţe s-a adunat o cantitate impresionantă de material arheologic: unelte, ceramică şi plastică care dau posibilitatea cunoaşterii şi a evoluţiei unor comunităţi neolitice timpurii la începuturile vieţii sedentare.

Unelte:

– unelte de piatră cioplită (obsidian, silex, gresie): lame, răzuitoare, vârfuri etc.;

– unelte din piatră şlefuită (marnă, silicolit, amfibolit, gresie etc.): topoare, dăltițe, netezuitoare etc.;

– unelte de os: ace de cusut, spatule, netezuitoare etc.;

– ac de cupru;

– piese de lut: fusaiole, greutăţi.

Ceramica este cel mai numeros material cu o mare varietate de forme şi decor: oale, străchini, păhărele, cupe etc. Deosebită este componenta ceramicii pictate realizată pe cupe acoperite cu culoarea roşie pe care s-au executat motive de culoare albă şi neagră. Plastica, formată din figurine antropomorfe şi  zoomorfe.

Comunităţile civilizaţiei Starčevo-Criş au pătruns în Moldova dinspre sud-est prin trecătorile Carpaţilor răsăriteni, aici fiind amintite peste 150 de staţiuni, dintre acestea cea mai intens cercetată este aşezarea de la Trestiana.

Evoluţia paralelă manifestată pe plan material şi spiritual include aşezarea de la Trestiana în marea civilizaţie a neo-eneoliticului Starčevo-Criş care se întinde din Macedonia până în Europa sud-centrală.

Sursa : www.muzeuparvan.ro

(trafic pe pagină)

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro