Istoric Personalități Muzee Case memoriale Statui și busturi Biserici și mănăstiri
Hoteluri Hosteluri Pensiuni Campinguri Altele
Restaurante şi Cafenele
Grădina zoologică Teatru Cinematograf Centru Spa Parcuri Cluburi Cazinouri
Căi de acces: Rutiere Feroviare

Bârlad: Gări Autogări Taxi Închirieri auto

Județ: Gări Autogări Taxi Închirieri auto
Prefectură Consiliul Județean Primării Servicii deconcentrate
Spitale Cabinete individuale Farmacii Saloane de înfrumusețare
Creșe Grădinițe Grădinițe private Școli Licee Învățământ superior
Centre de informare turistică Agenții de turism

Smaranda Brăescu

Smaranda-Braescu6

Smaranda Brăescu  s-a născut pe 21 mai 1897, în Hănţeşti, Buciumeni și a fost prima femeie parasutist a României, care a devenit campioanã mondialã absolutã. 
Copilãria si-a petrecut-o în satul natal. În perioada 1904-1909 urmeazã scoala primarã din Vizuresti, un sat vecin, în Hãntesti nefiind scoalã.

Din 1911 pleacã la Bârlad, unde, pânã în 1913, urmeazã cursurile scolii secundare de fete. Aici, la Bârlad, Smaranda Brãescu, în 27 mai 1911, la vârsta de 15 ani, are primul „contact” cu aviatia, de care se îndrãgosteste iremediabil. Gheorghe Negrescu sosise în orasul natal, Bârlad, într-un temerar raid aerian, Bucuresti-Bârlad. Sosirea la Bârlad a fost anuntatã pentru 26 mai, dar din cauza unor probleme tehnice la motor, acesta aterizeazã pe un teren lângã Râmnicu Sãrat. Dupã ce a fost reparatã o conductã de ulei, a doua zi acesta pleacã în zbor spre Bârlad, unde este întâmpinat de o numeroasã asistentã bârlãdeanã si din împrejurimi. Aici mai face o demonstratie de zbor si în cursul dupã-amiezii, zburând de lângã Grãdina Publicã peste oras.

Gheorghe Negrescu, care avea brevetul de pilot nr.2 din România, va fi, peste ani, un sustinãtor si admirator sincer al Smarandei Brãescu, din pozitiile pe care le va ocupa în aviatia militarã. Au urmat anii grei ai Primului Rãzboi Mondial, perioadã în care Smaranda a continuat studiile de liceu la Bârlad, activeazã apoi ca învãtãtoare suplinitoare în Hãntesti, iar drumurile o duc si la Tecuci, unde se înfiintase o scoalã militarã de pilotaj. Aici, în anul 1923, Smaranda Brãescu primeste botezul aerului. Revine la scoala militarã de la Tecuci cu solicitarea de a deveni pilot, dar reglementãrile militare si aeronautice ale vremii nu permiteau acest lucru.

Dezamãgitã de refuzul „aviatorilor”, Smaranda vine în Bucuresti unde lucreazã la Astra Românã, urmând si cursurile Academiei de Arte Frumoase, sectia ceramicã si decoratiuni (1924 – 1929).Smaranda se lasã cuceritã de acest domeniu aeronautic, saltul cu parasuta devenind ultima obsesie. Se documenteazã, corespondeazã din 1927 cu inginerul german Otto Heinecke, care a realizat mai multe parasute, el însusi parasutist, stabilind posibilitatea achizitionãrii unei parasute si obtinerea brevetului de parasutist în Germania. Cu 60.000 lei adunati cu dificultate din numeroase împrumuturi, pleacã la Berlin, unde cumpãrã o parasutã Schroeder cu 40.000 lei. Dupã o serie de antrenamente si cursuri de cunoastere a parasutei, sub directa îndrumare a domnului Otto Heinecke, la 5 iulie 1928 Smaranda Brãescu a executat primul salt cu parasuta, de la o înãltime de 600 m, pe aerodromul Staaken, devenind astfel prima femeie parasutist din România.

Revenind în tarã, „singurã si necunoscutã”, asa cum mãrturiseste Smaranda pentru revista Realitatea Ilustratã: „Am fãcut o cerere pentru a intra în scoala de pilotaj. Amânatã de la o sãptãmânã la alta, mi s-a spus în cele din urmã, cã femeile n-au voie sã facã aviatie!”. Smaranda nu s-a descurajat. Mândrã de brevetul ei de parasutist, participã la mitingul aerian din 26 octombrie 1928 de la Bãneasa, unde executã primul salt în tarã. Nu a fost un salt obisnuit, participã la un salt simultan, alãturi de celebrii constructori de parasute, germanul Otto Heinecke si americanul Leslie Irving, evenimentul fiind prezentat elogios în presa vremii.

Smaranda Brãescu devine un simbol al parasutismului în România. Se adreseazã, cu insistentã, autoritãtilor române pentru a fi sprijinitã la realizarea unui record mondial, sã se lanseze cu parasuta de la 6500 m dintr-un avion Potez, dar acestea îi cer 25000 lei pentru benzinã si ulei, fiind necesare mai multe zboruri de antrenament.

Respinsã de autoritãti, se decide sã strângã bani si sã plece în America pentru a-si îndeplini visul, sã aducã României si poporului român, un record mondial. În acest scop începe o campanie de salturi demonstrative si participãri la o serie de mitinguri aeriene organizate la: Bucuresti – 30 iunie 1929, pilotul avionului fiind celebrul aviator Traian Burduloiu, la Brasov – 24 iulie 1929, Galati – decembrie 1929, Iasi – mai 1930, unde executã un salt de la 2000 m dintr-un avion Potez 25, apoi la Cluj-Napoca.

Vorbind cu reporterii, Smaranda Brãescu descrie astfel salturile ei cu parasuta, considerându-se: „Suspendatã în nemãrginire.” Datorită regimului, Smaranda a fost  nevoitã sã fugã la o mânãstire din Cluj. Acolo va deveni maica Maria Popescu, ea refugiindu-se în viata monahalã, unde si moare, pe 2 februarie 1948, fiind îngropatã în Cimitirul Central din Cluj, fãrã nicio recunoastere a mormântului!

Din 2017 aceasta a devenit cetățean de onoare al orașului Bârlad.

(trafic pe pagină)

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro