Istoric Personalități Muzee Case memoriale Statui și busturi Biserici și mănăstiri
Hoteluri Hosteluri Pensiuni Campinguri Altele
Restaurante şi Cafenele
Grădina zoologică Teatru Cinematograf Centru Spa Parcuri Cluburi Cazinouri
Căi de acces: Rutiere Feroviare

Bârlad: Gări Autogări Taxi Închirieri auto

Județ: Gări Autogări Taxi Închirieri auto
Prefectură Consiliul Județean Primării Servicii deconcentrate
Spitale Cabinete individuale Farmacii Saloane de înfrumusețare
Creșe Grădinițe Grădinițe private Școli Licee Învățământ superior
Centre de informare turistică Agenții de turism

Vasile Pârvan

Vasile_Parvan_-_Foto01

Vasile Pârvan s-a născut la 28 septembrie 1882, în comuna Huruieşti – Bacău. Face primele studii la Bereşti-Covurlui şi Bârlad, urmând, apoi, istoria şi arheologia la Universitatea din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul (1904).

În perioada 1905 – 1908 se specializează la Jena, Berlin şi Breslau, unde obţine doctoratul în filosofie cu teza ( Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kaisereiche. Eine historisch-epigraphische Untersuchung, 1909). Din 1913 devine profesor titular la catedra de istorie veche, epigrafie şi antichităţi greco-romane a Universităţii din Bucureşti.

Considerat părintele şcolii arheologice româneşti, Pârvan a realizat primul plan de cercetare la nivel naţional, efectuând săpături în mai multe sit-uri arheologice din Dobrogea şi Muntenia. A coordonat şantierele arheologice de la Histria, Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.
Din 1913 devine profesor titular la catedra de istorie veche, epigrafie şi antichităţi greco-romane a Universităţii din Bucureşti. Considerat părintele şcolii arheologice româneşti, Pârvan a realizat primul plan de cercetare la nivel naţional, efectuând săpături în mai multe sit-uri arheologice din Dobrogea şi Muntenia. A coordonat şantierele arheologice de la Histria, Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.

Vasile Pârvan a fost membru corespondent (1911), titular (1913), vicepreşedinte (1921 – 1922) şi secretar general (1923 – 1927) al Academiei Române. Este unul dintre fondatorii Institutului de studii sud-est europene (1913), a fost director la Muzeul Naţional de Antichităţi (din 1910) şi Şcoala română din Roma (din 1921) şi iniţiator al publicaţiilor „Ephemeris Dacoromana“ (1923) şi „Diplomatarium italicum“. Opera sa cuprinde, printre altele, „Getica“ (1926) – o protoistorie a Daciei în mileniul I, lucrare care prezintă istoria geto-dacilor din punct de vedere politic, economic, cultural şi religios, folosind pentru prima dată izvoare arheologice şi numismatice din Dacia preromană. Tot Pârvan a mai scris Studiu istoric (1909), Contribuţii epigrafice la istoria creştinismului daco-roman (1911), Cetatea Tropaeum (1912), Începuturile vieţii romane la gurile Dunării (1923), Dacia. Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato-danubiene (1928). „A desfăşurat trei campanii arheologice prin care a scos la lumină zidurile puternicei fortăreţe de la Histria. Cercetările sale au constituit baza documentară pentru mai multe studii româneşti şi străine asupra istoriei vechilor colonii greceşti de pe ţărmurile Pontului Euxin. Pârvan organizează şcoala română din Roma, iniţiază şi conduce anuarele acesteia, precum şi prima serie a revistei Daci“, notează Constanţa Călinescu în volumul său „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura Românească“, apărut în 1969.

 

La 26 iunie 1927, Vasile Pârvan se stinge din viaţă, la Bucureşti, la numai 45 ani. În semn de omagiu al muncii sale monumentale, Institutul de Arheologie al Academiei Române îi poartă astăzi numele. De asemenea, la Bârlad o importantă stradă, Școala nr.2  și muzeul îi poartă numele; un bust din bronz, operă a scupltorului Ion Dumitriu – Bârlad, montat în fața muzeului.

 

(trafic pe pagină)

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro